Repere
Aşezare
Euroregiunea turistică centrală se suprapune peste judeţele Alba, Mureş, Sibiu, Braşov, Harghita şi Covasna, ocupând cea mai mare parte a Transilvaniei. Vecini
La nord şi nord-vest: euroregiunea turistică de nord-vest (judeţele Bihor, Cluj şi Bistriţa-Năsăud), la nord-est şi est: euroregiunea turistică de nord-est (judeţele Suceava, Neamţ şi Bacău), la sud-est: euroregiunea turistică de sud-est (judeţele Vrancea şi Buzău), la sud: euroregiunile turistice de sud (judeţele Prahova, Dâmboviţa şi Argeş) şi de sud-vest (judeţul Vâlcea) iar la vest: euroregiunea turistică de vest (judeţele Hunedoara şi Arad). Suprafaţa
34.100 km2 (aproximativ 14,4% din teritoriul ţării). Populaţia
2.737.000 locuitori. Cadrul natural
Relieful
Aici se înscriu toate unităţile Carpaţilor de la Orientali, Meridionali până la Occidentali (doar grupa Apusenilor). Altitudinea maximă în această zonă montană este de 2.544 m în vf. Moldoveanu din Munţii Făgăraş. Acest spaţiu montan exterior închide în centru o zonă de dealuri şi podişuri, cunoscută sub numele de Depresiunea colinară a Transilvaniei cu două din cele trei unităţi: Câmpia Transilvaniei şi Podişul Târnavelor (cu P. Secaşelor şi Hârtibaciului) cu culmi de 500 - 600 m. Clima
Este temperat-continentală cu unele diferenţe, în vest fiind precipitaţii mai bogate, în zona montană temperaturile sunt scăzute (Joseni este polul frigului de la noi din ţară); temperatura medie a lunii ianuarie oscilează între -2 - -30C în zona deluroasă şi -8 - - 100C la munte iar cea a lunii iulie între 9 - 110C în zonele înalte şi 21 - 220C în zonele joase. Cursurile de apă
Principalele râuri care traversează euroregiunea sunt Mureşul cu afluenţii Târnava Mică, Târnava Mare, Sebeş, Arieş, Ampoi şi Oltul cu afluenţii Homorodu Mic, Homorodu Mare, Hârtibaciu, Cibin, Râul Negru, Bârsa etc. Căi de acces
Aeroporturi la Târgu Mureş şi Sibiu, magistrale feroviare pornind din Bucureşti şi traversează această euroregiune spre Arad, Oradea, Satu Mare, Baia Mare, E60 de la Oradea spre Bucureşti prin Târgu Mureş - Sighişoara - Braşov, E81 de la Satu Mare prin Alba Iulia - Sibiu, E68 prin Braşov - Făgăraş – Sibiu etc. Scurt istoric
Judeţul Sibiu a reprezentat de-a lungul timpului un important centru cultural al Transilvaniei; localităţile Ampelum (Zlatna) şi Alburnus Major (Roşia Montană) au fost, în perioada Daciei romane importante centre miniere; Blajul a constituit centrul mişcării culturale „Şcoala Ardeleană”; în Evul Mediu se dezvoltă economic oraşele Târgu Mureş şi Sighişoara; vestigii din perioada dacică sau dacoromană au fost descoperite la Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc, Sâncrăieni (un valoros tezaur dacic) etc. Principalele localităţi
Braşov (325.000 locuitori), Târgu Mureş (166.000 locuitori), Sibiu (170.000 locuitori), Sfântu Gheorghe (67.000 locuitori), Miercurea Ciuc (46.000 locuitori), reşedinţe ale judeţelor din această euroregiune; Alte oraşe: Predeal, Codlea, Făgăraş, Zărneşti, Târgu Secuiesc, Baraolt, Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni, Băile Tuşnad, Borsec, Sighişoara, Reghin, Sovata, Târnăveni, Mediaş, Copşa Mică, Avrig, Cisnădie, Blaj, Zlatna, Sebeş, Ocna Mureş, Aiud, Cugir etc. Atracţii turistice
Munţi, chei şi defilee
Munţi: Munţii Făgăraş cu crestele acoperite de zăpadă cca. 8-9 luni pe an, Munţii Piatra Craiului, Munţii Bucegi cu vf. Omu de 2.505 m, cei mai vizitaţi de turişti, Munţii Ciucaş cu forme specifice ca „Tigăile Ciucaşului”, „Babele la Sfat” etc., Culoarul Rucăr - Bran între Piatra Craiului şi Bucegi, Munţii Cândrel cu 2.244 m, Munţii Hăşmaşu Mare, Munţii Ciuc, puternic fragmentaţi, Munţii Harghitei, Munţii Bihor cei mai înalţi din Apuseni, Muntele Găina cu „Târgul de fete”, Munţii Trascăului, Munţii Mare, Munţii Şureanu etc. Chei şi defilee: Cheile Bicazului au o lungime de 8 km, cu pereţi abrupţi numiţi „pietre”, Cheile Vârghişului în estul Munţii Perşani, Cheile din bazinul Văii Râmeţului cu turnuri, arcade, poliţe structurale, Cheile Intregalde (din bazinul Văii Galdei), Cheile Ampoiţei în Munţii Trascăului etc., Defileul Mureşului între Topliţa şi Deda, Defileul Oltului desparte Munţii Cândrel de Munţii Lotrului etc. Peşteri
Complexul carstic Scărişoara, cea mai mare peşteră cu gheaţă din România, „Huda lui Papara”, gheţarii de la Vârtop şi Zgurăşti (în judeţul Alba), Peştera Puciosului cu emanaţii de hidrogen sulfurat şi bioxid de carbon, Peştera 9 şi Peştera de la Turia (în judeţul Covasna), Peştera Mereşti pe Valea Vârghişului, Şugău, Peştera de Gheaţă şi Grota Urşilor (în judeţul Harghita). Lacuri
Lacuri naturale: Lacul Roşu - cel mai mare lac de baraj natural din România, Lacul Sfântu Ana – singurul lac din Europa Centrală într-un crater vulcanic, Lacul Bâlea în Munţii Făgăraş, Iezerele Cândrelului - rezervaţie complexă, lacurile Podragu, Avrig, toate fiind lacuri glaciare, Iezerul Ighielului, cel mai întins lac carstic din România, Lacul fără fund, format prin prăbuşirea unei saline. Lacuri antropice: Cibin, Sadu, Hârtibaciu – de baraj, Oaşa, Tău, Nedeiu - de acumulare. Rezervaţii şi monumente ale naturii
Rezervaţii forestiere: Pădurea Mociar cu stejari de peste 400 de ani, Mlaştina Valea Mijlocie cu mesteacăn pitic, Pădurea Bogăţii în Munţii Perşani, Mestecănişul de la Reci în lunca Râului Negru. Rezervaţii floristice: rezervaţia de bujori de stepă la Zau de Câmpie, Negrileasa cu 5 ha de narcise, Şesul Craiului de la Scăriţa-Belioara, Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului etc. Rezervaţii geologice şi paleontologice: Dealul cu Melci pe Valea Arieşului, Pietrele Detunatei cu Detunata Goală şi Detunata Flocoasă, Râpa Roşie pe malul drept al Secaşului, Cetăţile romane de la Roşia Montană, bazaltele de la Racoş lângă Rupea, Purcăreni cu corali şi crustacee etc. Staţiuni turistice
Cele mai importante staţiuni turistice sunt: Poiana Braşov - pentru sporturi de iarnă, solicitată de amatorii de schi, Predeal - staţiune de odihnă, cu pârtii de schi, telescaune etc., Păltiniş situată la cea mai mare altitudine din ţară în Munţii Cibinului, Ocna Sibiului cu ape minerale cloruro-sodice, Bazna cu nămoluri terapeutice, Borsec - staţiune cu o veche tradiţie, cu pârtii de schi şi săniuş, Băile Tuşnad la 37 km sud de Miercurea Ciuc, Lacul Roşu situată pe malul lacului omonim, Covasna cu izvoare şi nămol mineral, Balvanyos pe versantul estic al Munţilor Bodoc, Sovata, Ocna Mureş, Biborţeni etc. Vestigii istorice
Euroregiunea centrală dispune de numeroase vestigii istorice: cetăţile Braşovului, Făgăraşului, Feldioara, Alba Iulia, Sighişoarei, fortificaţiile medievale din Sibiu, ruinele cetăţii Mediaş, Turnul cu ceas şi Casa Vlad Dracul din Sighişoara, ruinele castrelor romane Cumidava (Râşnov), Pons Vetus (Hoghiz), Bastionul Ţesătorilor, Fierarilor, Turnul Negru, Turnul Alb din Braşov, Castelul Bran la 22 km de Predeal, ruinele cetăţilor dacice de la Căpâlna şi Craiva, aşezarea romană Ampelum (Zlatna), Palatul Voievodal din Alba Iulia şi multe altele. Edificii religioase
Această euroregiune excelează şi din acest punct de vedere. În judeţul Braşov: Biserica Neagră (artă gotică), Biserica Bartholomeus – cel mai vechi monument de arhitectură din Braşov, bisericile evanghelică (Râşnov, Rupea), săsească (Codlea), luterană (Feldioara), Mânăstirea Sâmbăta etc. În judeţul Sibiu: Mânăstirea Cisterciana de la Cârţa, Biserica fortăreaţă de la Biertan, bisericile Evanghelică şi Ursulinelor din Sibiu, Biserica şi Mânăstirea Franciscană din Mediaş etc. În judeţul Harghita: Complexul baroc Şomuleu, Biserica Unitariană etc. În judeţul Mureş: Biserica din deal şi Biserica Mânăstirii Dominicane din Sighişoara. În judeţul Alba: Catedrala Romano-Catolică şi Catedrala Ortodoxă a Reîntregirii din Alba Iulia, Mânăstirea Râmeţ etc. Edificii culturale, monumente şi statui
Cele mai importante sunt: Palatul Brukenthal (Avrig), Palatul şi Muzeul Brukenthal din Sibiu, Muzeul etnografic şi memorial „Badea Cârţan”, muzeele tehnicii şi civilizaţiei populare, locomotivelor cu aburi din Sibiu, casele memoriale „Octavian Goga”, „Gheorghe Lazăr”, Monumentul de la Şelimbăr (în judeţul Sibiu), Casa Sfatului, Muzeul primei şcoli româneşti (în judeţul Braşov), Biblioteca Teleki, Palatul Culturii (în judeţul Mureş), Muzeul Unirii, Monumentul Horea, Cloşca şi Crişan, Monumentul de pe Câmpia Libertăţii (în judeţul Alba). Etnografie
Judeţul Sibiu constituie o originală zonă etnofolclorică. Satele din Mărginimea Sibiului sunt renumite pentru portul şi sărbătorile populare: Răşinari, Jina (case şi port popular), Tilişca (ţesături decorative) etc. În judeţul Alba cu „Ţara Moţilor”: Avram Iancu (tulnice), Căpâlna (oierit), Vidra (tulnice şi ciubăre), Târgul de fete de pe Muntele Găina (19 - 20 iulie). În judeţul Mureş: Festivalul de artă medievală de la Sighişoara, Târgul Cireşelor (Brâncoveneşti), Târgul Peştelui (Zau de Câmpie), Festivalul folcloric interjudeţean „Jocul din bătrâni” ce are loc în septembrie. În judeţul Covasna: Festivalul obiceiurilor laice de iarnă „Fărşangul”, Nedeia Mocănească (la curbura Carpaţilor). În judeţul Harghita se îmbină obiceiuri şi tradiţii atât ale românilor cât şi ale ungurilor şi secuilor.
